Într-un climat geopolitic tensionat, Ministerul Apărării Naționale (MApN) atrage atenția asupra impactului devastator pe care îl poate avea dezinformarea online asupra încrederii cetățenilor și a securității naționale, titrează sursasigura.ro. În contextul unor proiecte legislative de actualitate, care vizează reglementarea utilizării spațiului aerian și desfășurarea misiunilor militare pe timp de pace pe teritoriul României, informațiile false propagate pe platforme sociale pun în pericol stabilitatea și suveranitatea țării.
Contextul legislativ și de securitate
În ultimii ani, România se confruntă cu provocări majore la nivel de securitate, determinate în principal de agresiunea Rusiei în Ucraina și de necesitatea adaptării la noile realități geopolitice. În acest cadru, Parlamentul României a adoptat recent două proiecte legislative:
-
Legea privind controlul utilizării spațiului aerian național
Aceasta prevede, printre altele, extinderea atribuțiilor autorităților în supravegherea și gestionarea spațiului aerian, inclusiv intervenția în cazul apariției unor drone sau alte vehicule aeriene suspecte, indiferent de perioada de pace. -
Legea privind desfășurarea misiunilor și operațiunilor militare pe teritoriul național
Proiectul legislativ stabilește cadrul juridic necesar pentru organizarea și coordonarea misiunilor militare interne, având la bază nevoia de a proteja populația, infrastructura și suveranitatea națională în situații de criză.
Aceste inițiative se înscriu într-o strategie mai amplă de întărire a apărării naționale și de adaptare la cerințele unui mediu de securitate dinamic, întrucât, de la 2022, efectivele militare ale Alianței Nord-Atlantice dislocate în România au crescut semnificativ, ajungând la peste 5.000 de soldați provenind din diverse state membre.
Dezinformarea online și efectele sale
Campaniile de fake news
În paralel cu implementarea acestor măsuri legislative, au apărut numeroase campanii de dezinformare pe platforme sociale precum TikTok și Facebook. Printre afirmațiile false, răspândite atât de actori necunoscuți, cât și de surse cu agende obscure, se numără:
- Obligația cetățenilor de a lupta în Ucraina: Se pretinde că noile legi vor forța mobilizarea populației pentru a participa la conflictele externe, fapt care nu are nicio bază în realitatea legislativă.
- Instaurarea unei dictaturi militare: Dezinformatorii susțin că adoptarea acestor proiecte legislative ar conduce la o cedare a suveranității și la transformarea Parlamentului într-un for militar.
- Transferul de comandă către entități externe: O altă ipoteză eronată este aceea că forțele armate vor ajunge sub comanda unor entități străine (NATO, Bruxelles), lucru care contravine direct prevederilor legale existente.
- Utilizarea ilegală a muniției de război: Se alarmează că personalul militar ar putea primi ordine de a trage împotriva populației civile în anumite situații, un scenariu complet nefondat.
Aceste narațiuni manipulative au scopul de a induce panică și de a submina încrederea în instituțiile de stat, afectând astfel coeziunea socială și capacitatea de reacție a autorităților în fața unor amenințări reale.
Impactul dezinformării
Studiile internaționale privind fenomenul fake news indică că în perioadele de tensiune geopolitică post-dezinformare, numărul mesajelor eronate poate crește cu 30–50% față de perioadele de calm informațional. Experții în securitate cibernetică avertizează că această propagare necontrolată a informațiilor false poate destabiliza discursul public și poate genera reacții disproporționate în rândul populației.
Cadrul juridic și importanța transparenței decizionale
Proceduri și reglementări existente
MApN subliniază că toate proiectele legislative menționate au fost elaborate și adoptate în conformitate cu normele legale și principiile transparenței decizionale. De exemplu, procedura de transfer de autoritate, adesea interpretată greșit, este reglementată de Legea 121 din 2011. Conform acestei legi, transferul de autoritate – care poate fi efectuat atât către comandanți români, cât și străini – se aplică exclusiv în cadrul misiunilor internaționale desfășurate în afara teritoriului național, fără a afecta suveranitatea statului.
Măsuri de protejare a securității naționale
Implementarea acestor legi nu are rolul de a impune restricții arbitrare, ci de a consolida capacitatea de reacție a instituțiilor de apărare în fața amenințărilor emergente. Exemplele concrete, precum desfășurarea de detașamente militare străine pe teritoriul României (de exemplu, un detașament spaniol cu 170 de militari și 6 aeronave Eurofighter la Baza 57 Aeriană „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino”), evidențiază modul în care cooperarea internațională se armonizează cu respectarea suveranității naționale.
Studiile de specialitate și statistici relevante
Analize privind propagarea dezinformării
Potrivit unor rapoarte recente ale instituțiilor europene specializate în securitatea cibernetică, perioada de criză geopolitică determină o creștere semnificativă a conținutului de fake news. Un studiu realizat în ultimele 12 luni a evidențiat că aproximativ 40% din mesajele care circulă pe platformele sociale în legătură cu temele de securitate și legislație sunt bazate pe informații eronate sau manipulate.
Exemple din practica internațională
În cadrul NATO, gestionarea integrată a spațiului aerian reprezintă un exemplu de cooperare eficientă, fără ca suveranitatea națională să fie compromisă. Experiența colectivă a țărilor membre, documentată în numeroase rapoarte de specialitate, arată că o comunicare corectă și transparentă este esențială pentru prevenirea panicei și a reacțiilor nejustificate la nivelul populației.
Concluzii și recomandări
Un apel la verificarea informațiilor
Într-o eră în care informațiile circulă rapid și adesea fără verificare, este imperativ ca atât autoritățile, cât și cetățenii să fie vigilenti și să consulte surse oficiale și de încredere. MApN reafirmă că măsurile legislative adoptate sunt fundamentate pe principii legale riguroase și pe necesitatea adaptării la noile amenințări din mediul internațional.
Rolul mass-media și al instituțiilor de comunicare
Companiile de comunicare, precum Connectopia, au un rol esențial în combaterea dezinformării. Este vital ca informațiile transmise publicului să fie documentate, să ofere date și exemple concrete, și să contribuie la educarea și informarea corectă a societății.
În acest sens, experții recomandă:
- Verificarea surselor: Utilizarea surselor oficiale (MApN, Ministerul de Interne, instituții specializate) pentru informare.
- Analiza critică a informațiilor: Compararea mai multor surse și consultarea studiilor de specialitate înainte de a accepta și distribui un mesaj.
- Educația digitală: Promovarea inițiativelor de alfabetizare media, pentru a spori capacitatea cetățenilor de a identifica și respinge informațiile eronate.
În final, consolidarea cadrului legislativ de apărare și combaterea dezinformării sunt două piloni esențiali pentru menținerea securității naționale. Într-o perioadă de provocări complexe, rămâne imperativ ca societatea românească să fie informată corect și să beneficieze de o comunicare responsabilă, care să pună la dispoziție nu doar fapte, ci și contextul necesar interpretării realității în mod obiectiv.
Connectopia rămâne dedicată promovării unui jurnalism responsabil și a unei comunicări transparente, contribuind la informarea corectă a publicului și la consolidarea încrederii în instituțiile statului.